Cazare Munte                                       Oferta Speciala Cazare Munte 2012! Hotline Rezervari: 0730615437


Oferte la Munte
Utile: Vacanta Cazare 2010 pe munte in Romania
Cazare la munte in Romania 2011

Cautare rapida

Pret max.

Colegiul National Andrei Saguna

 

În anul 1850, la initiativa protopopului Ioan Popazu, a omului politic si istoricului George Baritiu si a carturarului Iosif Barac, ca si a locuitorilor români din Brasov, cu ajutorul material al Bisericilor Sf. Nicolae si Sf. Adormire din Cetate, au început cursurile Gimnaziului Mic Român de Religie Ortodoxa Orientala, în Casa Bacanului.
La 17 septembrie 1851 (de sarbatoarea Sf. Sofii), episcopul (devenit ulterior, mitropolit) Andrei Saguna a pus piatra fundamentala a cladirii scolii, la a carei edificare au contribuit toti cei care doreau, cu ardoare, învatamânt românesc.


Din anul 1922 gimnaziul va purta numele ctitorului sau.
La data finalizarii constructiei (1854), gimnaziul era - cronologic - al treilea din Transilvania, respectiv al saselea din tinuturile locuite de români, adaugându-se scolilor din Blaj, Bucuresti, Beius, Iasi si Craiova.


În anul 1996 Liceul "Andrei Saguna" a devenit Colegiu National.
Sala festiva, monument istoric, care aminteste de premiera operetei "Crai Nou" de Ciprian Porumbescu, a fost pictata în 1862 de Iosif Clement. Tot atunci, peretele frontal a fost împodobit cu deviza "Litteris et virtuti", deviza permanenta a colegiului nostru, la care se adauga valorile de Bine, Adevar si Frumos pe care le promoveaza.
Dintre fostii profesori si elevi ai colegiului 47 au devenit, în timp, academicieni.


În prezent, Colegiul National "Andrei Saguna" scolarizeaza elevi în clasele V-XII, învatamânt gimnazial si liceal, de zi, cu o oferta medie de sase clase liceale pe an. Profilurile întâlnite în colegiu sunt: real, cu specializarile matematica-informatica, respectiv stiinte ale naturii si umanist, specializarea stiinte sociale. Se realizeaza clase intensive si bilingve de limbi de circulatie internationala (engleza, franceza, germana), precum si clase intensive de informatica si matematica.
Oferta educationala este deschisa si prin urmare diversificata, încercând sa se adreseze cerintelor unei societati moderne, în continua schimbare.
Dupa încheierea programului de reabilitare (septembrie 2003) cofinantat de Banca Mondiala si Primaria judetului Brasov, Colegiul dispune de 27 sali de clasa, un centru de Informatica, dotat de catre Ministerul Educatiei si Cercetarii cu o retea de 26 calculatoare, în cadrul programului S.E.I, care se adauga celor 20 de calculatoare existente din dotari anterioare, un laborator de chimie, sali specializate de limba engleza, germana si franceza, limba româna si istorie, sala si teren de sport, precum si un valoros Muzeu de biologie, care poarta numele profesorului Dumitru Lupan.


Biblioteca Colegiului are un numar de peste 32 000 de volume, din care un pretios fond documentar. Eficienta si valoarea progresului instructiv educational pot fi apreciate prin rezultatele scolare exceptionale ale elevilor nostri, reflectate pe de o parte în premiile la olimpiadele nationale si internationale, pe de alte, în rezultatele foarte bune la examenele de iesire din sistem.


Absolventii claselor a XII-a sunt cuprinsi integral în învatamântul superior din tara si strainatate.
Expresia calitatii demersurilor didactice o constituie, printre altele, Diploma de Excelenta acordata " Pentru performantele elevilor si dascalilor, obtinute la olimpiadele internationale din anul 2002 de catre Ministerul Educatiei si Cercetarii.

 
Colegiul are si un bogat ethos scolar cladit si prin traditiile reînviate dupa 1989: "Comanda", Maialul, 15 Mai, Ziua colegiului, alaturi de formatii artistice, Minisatul, fanfara, dansuri populare, teatrul în limbile româna, engleza, si franceza.


Publicatiile periodice consacrate ale colegiului ca Anuarul, revistele "Prima verba", "Muguri", "Great expectation", se bucura de audienta în rândul elevilor si profesorilor.
Începând cu 1999 profesori si elevii participa la Proiecte europene, promovând astfel cu succes si convingere în lume imaginea învatamântului nostru, a comunitatii locale, prin spiritul european de care a dat dovada pretutindeni.


Nu în ultimul rând, valoarea de exceptie a procesului instructiv educativ se datoreaza colectivului de cadre didactice care a dovedit de-a lungul anilor competenta profesionala recunoscuta în tara si strainatate.
               


Alexandru Lapedatu
De Colegiul National Andrei Saguna se leaga inceputul activitatii lui Alexandru Lapedatu - carturar transilvanean al celei de-a doua jumatati de secol XIX. Primele studii le face, asadar, la Brasov, la Scoala Centrala, actualul Colegiu National Andrei Saguna. Acestea ii vor permite ulterior prezenta in cadrul Facultatii de Litere si Filosofie, licentiat fiind, cu calificativul Magna cum Laude in istorie si geografie.
Ca personalitate in plan cultural, il gasim prezent in activitatea Comisiunii Monumentelor Istorice, ca redactor al "Buletinului" acestei Comisiuni si ca autor al unor scrieri istorice.
Latura culturala va fi completata de implicarea in plan politic, Alexandru Lapedatu avand directa legatura cu evenimentele Marii Uniri (de la 1918). Astfel, va detine functia de Presedinte al romanilor din Austro-Ungaria (1918), va fi Ministru al Cultelor si Artelor, Ministru de Stat pentru Ardeal, respectiv Presedinte al Academiei Romane (in perioada 1935-1937).
Alexandru Lapedatu sustine cauza unitatii romanilor la Conferinta de Pace de la Paris, in toamna lui 1918, iar in mai 1919 este chemat la Adunarea Generala pentru recunoasterea Unirii.
Contributiile mentionate, desavarsite de participarea activa a lui Lapedatu la faurirea Statului National Unitar, constituie propria valorificare a ideii de continuitate: "a cladi totdeauna viata noua pe cea veche".
Opinia istoricului Ioan Opris reprezinta si inca o dovada a caracterului militant al lui Lapedatu: "Tanarul Lapedatu chema la cultivarea mandriei nationale, propovaduind dragostea catre cartea si limba romaneasca, prin educatie."
Pornind in viata de pe bancile acestei scoli, Alexandru Lapedatu va face parte, asadar, din pleiada intelectualilor romani care s-au dedicat cauzei Romaniei Mari.
  
Alexandru Bogdan
Cariera de dascal a lui Alexandru Bogdan a fost un apostolat cultural, care confirma ca rezultatele lecturii si reflexiilor sale instructive le impartasea deopotriva elevilor, colegilor si intelectualilor mai cu aplecare pentru problemele literare si culturale.
Urmand probabil unei traditii familiale, Alexandru Bogdan va fi simtit, inca de cand era prezent pe bancile liceului din Brasov, dorinta de a se pregati sa aspire cu timpul una dintre catedrele acestui lacas de cultura.


Alexandru Bogdan era povatuit de dorinta de a invata mai mult pe altii, de a se pregati si deveni cat mai multora folositor prin cunostintele sale.
Dizertatiile lui citite la societatea "Petru Maior", lectiile de literatura romana si germana de la liceul din Brasov, frumoasele conferinte tinute pentru intelectualii din diferite centre romanesti, numeroasele sale articole si studii au urmarit scopul de a raspandi in cercuri cat mai largi stiinta datatoare de viata si de putere.
Temeinica pregatire a profesorului Alexandru Bogdan, rabdarea lui in cercetarea evenimentelor, modul deosebit, personal, de a privi problemele vietii noastre literare si culturale isi gasesc confirmarea in lucrarile sale: "Metrica in poeziile lui Eminescu" (teza de doctorat in limba germana), "Ritmica cantecelor de copii" (aparuta in Analele Academiei Romane), celebra brosura "Douazeci de ani de miscare teatrala".
Cartile lui Alexandru bogdan au format primul fond al bibliotecii publice brasovene "Astra" (Biblioteca municipala de astazi).
  
Andrei Barseanu
Istoria romanilor dupa 1850 va inregistra aprigele eforturi ale elevilor Liceului Andrei Saguna spre a contribui la ridicarea si sustinerea acestui lacas de cultura in a dovedi ca neamul romanesc este capabil de creatii originale sub raport intelectual si artistic, creatii menite sa imbogateasca patrimoniul cultural obstesc al omenirii.
Anul 1850 a reprezentat in istoria culturii din Transilvania nasterea celui care avea sa devina mai tarziu presedintele "Asociatiunii" ale carui versuri armonioase au trezit in sufletul neamului simtiri care aveau sa traiasca vesnic.
In timpul in care a fost profesor de literatura, istorie si geografie la liceul "Andrei Saguna" din Brasov datorita talentului sau de scriitor, a tactului pedagogic, a unei inteligente sclipitoare si blandeti aproape parintesti a reusit sa se apropie de elevii sai, sa le trezeasca interesul si entuziasmul pentru frumusetile limbii romane si ale patriei in acelasi timp.
Opera de referinta a lui Andrei Barseanu, ramane "Istoria scoalelor centrale romane greco-ortodoxe" in care prezinta dezvoltarea scolilor de la inceputuri (1495-1900), sfaturile intelepte ale lui Andrei Saguna precum si ale tuturor celor care au luptat pentru infiintarea si sustinerea liceului, cea mai aleasa podoaba a invatamantului transilvanean, astfel incat insusi Andrei Saguna spunea "au sporit cu saracia noastra catre imbogatirea spirituala".
Nu doar un admirator al folclorului, ci si un pasionat culegator al acestuia, Andrei Barseanu a stiut sa valorifice intr-un volum de "Doine si strigaturi din Ardeal" trasaturile acestui nesecat izvor de frumusete si spiritualitate romaneasca.
Presedintia lui Andrei Barseanu in "Asociatiunea Transilvaneana" a fost una dintre cele mai rodnice pe parcursul celor 60 ani de existenta a acesteia. El aducea la conducerea societatii calitati morale si sufletesti, care vor vesti de-a pururi numele sau, posteritatii: dragostea pentru limba, istorie si cultura.
  
Ciprian Porumbescu
Secolul al XIX-lea, un secol al implinirii idealurilor nationale este in egala masura secolul marilor nume din creatia muzicala universala: Chopin, Verdi, Brahms.
Folclorul muzical taranesc, precum si atmosfera efervescenta a idealurilor revolutionare de la 1848, ce au evoluat in conditiile asupririi nationale si sociale, exercitate de Imperiul Habsburgic au contribuit la desavarsirea formarii personalitatii artistice a lui Ciprian Porumbescu.
Profesor la catedra de muzica la gimnaziul roman din Brasov, dirijor al corului Bisericii Sfântul Nicolae din Schei, Ciprian Porumbescu si-a desfasurat o mare parte din activitatea sa creatoare, compunand si tiparind cantece, dand concerte si incurajand miscarea muzicala romaneasca.
Desi instrumentul preferat de compozitor era vioara, totusi ne-au ramas putine lucrari create pentru aceasta - Reverie, Dorul, Balada se numara printre putinele compozitii de valoare ale repertoriului violonistic romanesc.
Muzica instrumentala creata de Ciprian Porumbescu va trai prin lucrarile bazate pe folclor.
Nascuta in februarie 1882, la interferenta calitatilor intelectuale si artistice ale compozitorului, cu cele mai bune trasaturi ale operetei clasice vieneze, "Crai Nou" a deschis drumul operetei.
Distinsul violonist, talentatul dirijor, pasionatul folclorist, eminentul profesor, patriotul, poetul si prozatorul umanist ocazional, si mai ales compozitorul Ciprian Porumbescu a contribuit substantial la dezvoltarea muzicii corale, a celei instrumentale de camera, fiind in acelasi timp si creator al operetei romanesti.
  
Dumitru Staniloae
Timp de peste sase decenii, Dumitru Staniloae (1903-1993) s-a remarcat printr-o deosebita activitate stiintifica, in special in domeniul Dogmaticii, fiind considerat un mare teolog si ganditor crestin. Martin Heidegger, filosof german, l-a socotit "cel mai mare crestin al acestui secol".
Numele acestui stalp al ortodoxiei (inchis de comunisti intre 1959-1963) se leaga indisolubil de cel al Colegiului National "Andrei Saguna", unde si-a efectuat studiile secundare intre anii 1914-1922. Aici i-a avut profesori pe dr. Iosif Blaga (director), Axente Baciu, Dumitru Lupan. A facut studii superioare de filologie si teologie la Cernauti, unde a obtinut si doctoratul in 1928.
Opera lui cuprinde un volum urias de studii si articole care i-au adus un renume european; a facut parte din diferite delegatii ale Bisericii noastre in strainatate: Germania (1970), Grecia (1971), Egipt (1971), Vatican (1971). De asemenea a sustinut cu numeroase conferinte la Facultatile de Teologie din Atena, Tesalonic, Paris, Strasbourg, Bonn, Heidelberg, Tübingen, Oxford, Geneva. Pentru activitatea sa prestigioasa si indelungata Dumitru Staniloae a fost distins cu titlul de "doctor honoris causa" la Paris, Belgrad si Bucuresti. De asemenea, a primit "Crucea Sf. Augustin din Canterbury" (Anglia 1981), premiul "Dr. Leopold Lucas" (Tü bingen)
Toate aceste recunoasteri ale meritelor lui onoreaza Biserica Ortodoxa Romana, dar si liceul brasovean care, prin profesorii sai, i-a indrumat primii pasi in viata.
  
Gavriil Munteanu
Impresia generala lasata de primul director al liceului este aceea ca el a fost un om adanc cugetator, patruns de ceea ce el spunea, nu in disertatii lung dezvoltate, ci in principii clare, scurt exprimate. Biograful lui, Stefan Octavian Iosif, observa ca era un om melancolic, tacut, iubitor de izolare, meditativ.
Gavriil Munteanu a tiparit primele lui carti la Buzau si Bucuresti: "Meditatii religioase", traduceri din "Patimile Junelui Werther", de Goethe.
A participat la revolutia de la 1848, iar apoi, chemat la Brasov, publica si un dictionar roman-german foarte necesar pe atunci pentru ca intrasem in epoca absolutismului austriac.
Pentru Gavriil Munteanu limba latina insemna cunoasterea literaturii romane, asa ca traduce si tipareste in intregime operele a doi autori: Tacit (Publius Cornelius Tacitus) si Suetoniu (Caius Suetonius Tranquillus).
O a doua serie de lucrari a constat in carti despre limba romana in care precizeaza inca din prefata ca formele cele mai romanesti sunt cele latinesti sau cele romanice.
Putem considera astfel ca intreaga activitate publicistica a celui dintai director al liceului "Andrei Saguna" (1850) isi gaseste concretizarea in expresia "Limba romana este titlul de noblete al Romanilor".
  
Gheorghe Bogdan Duica
S-a nascut la Brasov, a urmat gimnaziul in orasul natal (astazi Colegiul National "Andrei Saguna") pana in anul 1885 si studiile universitare la Budapesta, Viena si Jena. A debutat in critica literara la 22 de ani, in 1888, in "Gazeta Transilvaniei". A functionat ca profesor la gimnaziul din Brasov in anul scolar 1889-1890, dar a fost silit sa paraseasca catedra din cauza ideilor sale ateiste.
Plecand din Tara Barsei, se stabileste un timp la Cernauti unde ajunge, in 1893, director al "Gazetei Bucovinei". A impus directia politica a revistei, dar nu a abandonat-o nici pe cea literara. A sustinut autorii din tara si traducerile din mari scriitori straini. Ca rezultat, s-a format o adevarata miscare literara patronata de "Gazeta Bucovinei".
Ulterior, mutandu-se la Sibiu, activeaza in lupta literara deschisa de revista "Tribuna", al carei redactor devine. Se remarca drept un critic curajos, sigur de idealul literar urmarit, pe care il verifica mereu cu cele mai autentice valori europene. Din cauza opresiunilor politice din Transilvania trece Carpatii la Bucuresti devenind profesor la liceele "Dimitrie Cantemir" si "Mihai Viteazul". Desfasurand o bogata activitate ca istoric si critic literar, s-a bucurat de aprecierea lui Titu Maiorescu. In anul 1919 a fost numit profesor universitar de istoria literaturii romane la Cluj si putin timp dupa aceea a devenit membru al Academiei Romane.
A colaborat la "Tribuna", "Convorbiri literare", " Viata romaneasca", "Semanatorul " si "Societatea de maine".
Bogdan Duica, ca reprezentant al spiritului junimist a infaptuit "revolutia" culturala pe care mentorul sau, Titu Maiorescu o realizase in tara libera.
In calitate de critic literar a scris studii despre Titu Maiorescu, Octavian Goga, Mihai Sadoveanu, Barbu Stefanescu Delavrancea, a aparat poezia lui Cosbuc de care l-a legat si o stransa prietenie. A promovat ideile estetice moderne, fiind un adept al realismului in special al pozitivismului si un adversar al naturalismului si al misticismului. A fost unul din initiatorii literaturii comparate.
In activitatea sa de istoric se remarca studiile despre luptatorii pentru libertata din Ardeal: Petru Maior, Inochentie Micu Klein, Ioan Budai-Deleanu, George Baritiu, Simion Barnutiu.
  
Gheorghe Dima
Nascut la 10 octombrie in Scheii Brasovului, si-a dedicat intreaga viata muzicii, pe care o pune in slujba poporului, desfasurand o activitate neobosita de profesor, dirijor si compozitor al muzicii romanesti in cele trei centre importante ale Ardealului: Brasov, Sibiu, Cluj.
Cu elevii liceului Saguna, Gh. Dima a realizat un cor foarte bine instruit cu care participa in ziua de Sfanta Sofia la deschiderea anului scolar, la festivalele Societatii de lectura a elevilor si la incheierea festiva a anului scolar.
Doi ani a cantat Liturghia, cu corul Liceului Saguna, in biserica Sf. Nicolae.
Gheorghe Dima a fost un talent. El a avut un simt fin pentru cantecele ce vrea sa le compuna, modelandu-le corespunzator cu individualitatea sa care e romaneasca, desi sub raport cultural a fost de formatie germana.
"Compozitorul care vrea sa creeze o muzica superioara romanesaca trebuie sa traiasca un contact cu poporul si fiecare fibra din sufletul lui sa fie imbibata de spiritul genuin al poporului, caci numai asa va reusi sa fie expresia artistica a neamului sau" afirma cel dintii director al Conservatorului din Cluj, Gheorghe Dima.
  
Ioan Mesota
Ioan Mesota (1837-1878), nascut in spatiul brasovean a studiat gimnaziul la Brasov si Facultatea de Filosofie din cadrul Universitatilor din Viena si Bonn. Profesor devotat "chemarii sale sfinte", director al Scolilor Centrale Romane din Brasov (1870-1878), istoric pasionat de dezvoltarea unitara a poporului roman in vatra vechii Dacii, afirmand ca "limba romana este titlul de noblete al romanilor" (1868), doctor in filosofie, membru corespondent al Academiei Romane, ilustru om de cultura, brasoveanul Ioan Mesota este fondatorul in 1869 al primei scoli reale romanesti pe teritoriul Transilvaniei. In semn de omagiu numele sau este purtat, intre anii 1919-1948, de primul liceu real cu limba de predare romana din Transilvania (la Brasov), iar prin decret de stat, din 1971 s-a atribuit liceului ce-i poarta in prezent numele.
Din anul 1861 Ioan Mesota a predat limbi clasice la gimnaziul roman din Brasov (actualul "Colegiu National Andrei Saguna"), unde a fost profesor si director, intocmind lucrari didactice si istorice.
Pentru a cunoaste mai bine caracterul sau credem ca ar fi necesar sa mentionam cateva pasaje din cuvantarea tinuta de domnul profesor Ioan Popa in amintirea fostului sau coleg si amic.

"Ca profesor Mesota era exemplar in privinta implinirii cu constiinta a datoriilor sale, devotat cu totul chemarii sale. Traducerile din Horatiu, Homer, Tacit, Sofocle si Platon, ramase de la el ca manuscrise sunt o dovada in privinta acuratetii cu care isi implinea chemarea. Mesota era la curent cu tot ceea ce se petrecea in specialitatea sa si nu-i scapa din vedere nici o scriere mai insemnata in acest domeniu. El se ducea la scoala cu inima vesela pentru implinirea sfintei sale chemari, pe care adesea o numea «cea mai frumoasa chemare». [...] Era minunat modul cum proceda Mesota cu elevii care nu se purtau dupa gustul lui. Pe acestia ii indrepta nu prin vorbe grele la adresa lor, ci prin proverbe, care aveau mai mare efect."
Ca director, Mesota facea totul sistematic, calitate ce i-a inlesnit multe din afacerile oficiale. Era omul care stia sa reprezinte corpul profesoral in strainatate si cuvintele ce le adresa cu diferite ocazii erau clare, adanc gandite si pline de sambure. Fata de colegii sai era conciliant vrand sa-i castige pe toti in folosul scolii.
Personalitate marcanta, model de admirat si de urmat, Ioan Mesota face parte din galeria profesorilor reprezentativi pentru istoria scolilor din Brasov.
  
Ioan Bogdan
Transilvaneanul Ioan Bogdan (1864-1912) s-a afirmat in spatiul cultural romanesc ca autoritate recunoscuta in domeniul pedagogiei, dar mai ales ca filolog de prestigiu, spirit inovator in domeniul istoriografiei.
Nascut in anul in Scheii Brasovului, intr-o familie modesta dar cu aspiratii spre cultura, fapt dovedit prin ascensiunea membrilor sai (alaturi de el au devenit profesori universitari si fratii sai Gh. Bogdan-Duica si Stefan Bogdan) Ioan Bogdan s-a remarcat prin activitatea prestigioasa si aportul sau la dezvoltarea istoriografiei romanesti, fiind initiatorul studiilor de slavistica din Romania. Inca de timpuriu, talentul, seriozitatea si realizarile lui scolare deosebite au reliefat sperantele unei cariere stralucite. In 1882 a absolvit cu medii excelente "Gimnaziul public roman" din Brasov (astazi "Colegiul National Andrei Saguna"), urmand apoi cu rezultate la fel de bune Scoala normala superioara si Facultatea de litere din Iasi. In aceesi perioada debuteaza in "Convorbiri Literare", revista al carei director emerit va deveni mai tarziu. Isi incepe activitatea didactica ca profesor de latina si greaca la liceul din Dorohoi, unde va profesa insa un singur an scolar (1885-1886). Datorita meritelor sale deosebite dar si a sprijinului acordat de Bogdan Petriceicu Hasdeu si I. Bianu, reuseste sa obtina o bursa la Universitatea din Viena. Aici, pe langa cursurile de paleoslava urmeaza si cele de paleografie si diplomatica latina, din anul urmator continuandu-si studiile de specializare la Petersburg.
Profesor al catedrei de limbi slave la Universitatea din Bucuresti, membru al Academiei Romane din anul 1892 si presedinte al Comisiei Istorice a Romaniei, director al "Convorbirilor literare" intre anii 1902-1906, revista careia ii imprima sobrietatea caracteristica, obiectivitate si clarviziune politica si totodata o inalta tinuta stiintifica. Ioan Bogdan ramane in primul rand un reprezentant de marca al istoriografiei.
Opera sa, incluzand lucrari si documente originale cum ar fi "Documente si registre privitoare la relatiile Tarii Romanesti cu Brasovul si Ungaria", "Cronice inedite atingatoare de istoria romanilor", "Vechile cronici moldovenesti pana la Ureche" si altele, se remarca prin metoda riguroasa de constructie, prin informatia bogata si exacta. Multe din documentele pe care le-a folosit au fost descoperite de el insusi in arhivele ruse si poloneze, in cercetarile intreprinse la Viena, Kiev, Cracovia, Moscova sau Roma. Lucrarile sale sunt deci rodul unei activitati deosebite cu semnificative contributii in cunoasterea istoriei noastre nationale.
  
Iosif Blaga
Vorbind despre Iosif Blaga, in calitatea sa de director al liceului, Ioan Mosoiu sublinia: "ne-a fost intotdeauna un prieten bun, ne-a fost un sfatuitor intelept, gata oricand sa ne stea la dispozitie cu bogatele sale experiente pedagogice".
Intre personalitatile contemporane din cadrul liceului, profesorul si directorul Iosif Blaga se remarca prin cultura deosebita, fundamentata prin studiile de teologie de la Alba-Iulia si cele filosofice de la Budapesta, si de asemenea, prin bogata activitate pedagogica. Acest domeniu de activitate a fost aprofundat prin studiile "Instructiunea istorica in scolile medii", "La chestiunea instructiunii femeii". Profesor de istorie, romana si latina, Iosif Blaga, unchiul lui Lucian Blaga a promovat in randul elevilor in timpul activitatii sale ca profesor in liceul "Andrei Saguna" (1891, 1894-1895) ideea de unitate nationala, profunda apartenenta la neamul romanesc.
De aceea numele sau este adeseori citat in legatura cu procesul luptei pentru unirea Transilvaniei cu Romania. El participa la Paris la activitatea Consiliului Unitatii Nationale, elaboreaza materiale de propaganda nationala si organizeaza actiunea brasovenilor in scopul realizarii statului national unitar roman.
  
Lucian Blaga
Lucian Blaga, cel ce avea sa devina un valoros poet, dramaturg si filosof studiaza clasele secundare (1906-1914) si sustine Bacalaureatul la liceul "Andrei Saguna", Brasov.
Anii gimnaziali de la Brasov, unde il are profesor de istoria si teoria dramei pe unchiul sau, Iosif Blaga, sunt concretizati sub forma unor fascinante pagini din cartea autobiografica "Hronicul si cantecul varstelor".
Experientele traite aici sunt diverse si de intensitate emotionala diferita, iar evenimentul care largeste in mod considerabil orizontul elevului Blaga este excursia organizata de liceul "Andrei Saguna" in Italia, in primavara anului 1911. Din anii de liceu dateaza si primele incercari de eseistica filosofica.
Lucian Blaga urmeaza Seminarul Teologic din Sibiu si Facultatea de Filosofie din Viena, este atasat de presa si consilier al ambasadei Romaniei la Varsovia, Praga, Berna. Preda la Universitatea din Cluj filosofia culturii, devenind cercetator al Institutului de Istorie si Filozofie.
Debuteaza in 1919 cu volumul de versuri "Poemele luminii", opera sa poetica fiind vasta ("Lauda somnului", "Pasii profetului"); poezia sa este marcata de aspiratia spre cunoastere, de raportul cu transcendentul, de miracolul existentei si al mortii.
Opera filozofica a lui Lucian Blaga se cristalizeaza in patru trilogii: "Trilogia cunoasterii", "Trilogia culturii", "Trilogia valorilor", "Trologia cosmologica", autorul creeaza un sistem filosofic original, organizat in jurul ideii de mister.
  
Octavian Goga
Nascut pe plaiuri ardelene, la Rasinari, Octavian Goga (fiul preotului Iosif Goga) se transfera in anul 1899 de la Sibiu la liceul "Andrei Saguna" din Brasov. Prezenta lui Goga la acest liceu a fost atestata doar un semestru si jumatate, insemnand o profunda inviorare morala. Aici intalneste profesori entuziasti, mari carturari ca Virgil Onitiu, Vasile Goldis, cel care-l va numi mai intai "poetul patimirii noastre". Octavian Goga a propovaduit timp de trei decenii cu cuvantul si fapta ideea nationalismului.
Liceul ortodox de la portile Scheiului isi raspandise faima pe tot cuprinsul Transilvaniei. Aici nu erau decat profesori si elevi romani (doar inspectorii erau trimisi de la Budapesta). Profesorii de aici au continuat cu aceeasi pasiune traditia inaintasilor lor: Gavriil Munteanu, Ioan Mesota si Stefan Iosif. Goga a facut parte din "Societatea de lectura" - cerc de literatura - a liceului brasovean unde si-a impresionat atat colegii, cat si profesorii cu versurile sale. Aceste societati devin treptat focare ale redesteptarii constiintei nationale. Poezia lui Goga a reinviat in literatura noastra sensul antic al grecescului "poesis" care insemna nu numai cuvant, ci si fapte in acelasi timp. De asemenea Goga a fost numit "cel dintai dintre poetii luptatori pentru unitatea intregii natiuni", recunoastere adeverita si de titlul de "honoris causa" care i-a fost acordat de "Facultatea de litere si filosofie" din Cluj.
Comparand viata de la scoala din Sibiu cu cea din Brasov, Goga spunea intr-o scrisoare adresata parintilor sai: "Eu cat am fost la Sibiu eram dedat a trai fara griji (...). Aici o ordine exemplara iti trebuie. De cand am venit la Brasov - nu stiu, parca am trecut prin niste metamorfoze". Intr-adevar, la liceul brasovean era ordine, dar disciplina nu era atat de rigida ca la Sibiu. In ceea ce priveste biblioteca liceului din Brasov, Goga spunea: "Este biblioteca frumoasa. Cetesc si eu destul, dar as ceti de zece ori mai mult daca ar fi cu putinta".
Testamentul lasat poporului roman de catre mitropolitul "Andrei Saguna", religia ortodoxa, avea sa se intipareasca adanc in opera lui Goga: "Rugaciune", "Apostolul", "Bisericuta din Albac".
  
Sextil Puscariu
Constituita ca o stiinta in a doua jumatate a secolului al XIX-lea, lingvistica romaneasca a fost reprezentata de o serie de figuri de prima marime cu care s-ar fi putut mandri orice popor.
Poate una dintre cele mai stralucite personalitati in domeniul mentionat a fost Sextil Puscariu.
Studiile urmate la una dintre cele mai inalte scoli (gimnaziul Andrei Saguna) si universitati (universitatea din Leipzig) au stat la baza formarii sale.
A fost un excelent pedagog si un scriitor de sobra, luminoasa si agreabila expresie avand darul innascut de a expune clar, metodic si convingator.
Principala sa preocupare, ca de altfel a tuturor lingvistilor din acea vreme a fost originea poporului si a limbii romane, caracterul specific al acesteia in raport cu celelalte limbi romanice.
Studiile sale in acest domeniu s-au concretizat prin aparitia lucrarii intitulate "Limba romana", o noua dovada a romanitatii noastre si inca o demonstratie a frumusetii limbii nationale.
Actiunea de popularizare a cunostintelor din domeniul istoriei, criticii literare, lingvisticii si filologiei romanesti il pune in contact pe Sextil Puscariu cu aproape toate redactiile revistelor si ziarelor romanesti. El isi publica pana in preajma anului 1920 aceste contributii in : "Convorbiri literare", "Familia", "Gazeta Transilvaniei", "Glasul Bucovinei", "Junimea literara". Conducand lucrarile pentru elaborarea "Dictionarului" si a "Atlasului lingvistic roman", a utilizat materiale inedite avand ferma convingere ca fiecare cuvant nou este comparabil cu o veriga, menita sa uneasca doua bucati dintr-un lant rupt in decursul vremii.
Caldura cu care stia sa imbratiseze problemele, intelegerea pe care a acordat-o, dragostea cu care si-a indrumat ucenicii, precum si preocuparea in domeniul lingvisticii si-au gasit ecou in marele interes pe care l-a avut publicul fata de creatiile sale.
  
Titu Maiorescu
Titu Maiorescu a fost elev in prima clasa a Liceului "Andrei Saguna", fiind nepotul unuia dintre intemeietorii gimnaziului din Brasov, Ioan Popazu. Acest lucru a contribuit la stabilirea coordonatelor de baza ale carierei viitoare de mare politician, filosof si lingvist. Ca estetician, a sustinut principii fundamentale pentru dezvoltatrea istorica a literaturii romane in contextul ei cultural. Doua sunt cerintele activitatii sale literare: situarea istorica a operei si lectura corecta a acesteia, intr-o interpretare care tine seama de exactitatea ideii, asa cum scriitorul a gandit-o pentru epoca lui. Titu Maiorescu sustinea ca adevarul este temelia dezvoltarii istorice a literaturii unei tari.
In domeniul lingvisticii, Titu Maiorescu stabileste in 1866 principii de ortografiere a cuvintelor romanesti in lucrarea "Despre scrierea limbei romane", argumentand in prefata ca, pe langa tezaurul comun al popoarelor civilizate, cultura universala, fiecare popor trebuie sa-si dezvolte individualitatea, sa aiba o forma de stat nationala si mai ales "o literatura si o limba nationala".
Intemeietor al societatii "Junimea", Titu Maiorescu a condus revista "Convorbiri literare" (1864-1944) in care a incercat o educare a cititorilor romani in spiritul intelegerii si receptarii culturii. Revista face cunoscute traduceri de opere atat din literatura antica, cat si din cea moderna, de la clasicism pana la romantism. Tot aici, Maiorescu a publicat studiile sale estetice, critice si de teorie literara. Influenta sa a urmarit sa descurajeze mediocritatea si falsa cultura
Asa cum a afirmat Ioan Bogdan, unul din colegii care l-a pretuit, Titu Maiorescu se gandea "mereu nu numai la cele de astazi, ci si la cele viitoare".
  
Vasile Goldis
Din multitudinea de personalitati brasovene remarcabila este cea a lui Vasile Goldis, care, desi nascut in judetul Arad si educat in scoli maghiare si germane, a aratat un interes deosebit pentru situatia romanilor din Transilvania si a avut un rol covarsitor in infaptuirea Marii Uniri de la 1918
Istoricul Gheorghe Sora il descria pe Goldis ca fiind:" educatul, filosoful, scriitorul, omul politic, patriotul, fauritorul de istorie, fruntas intre fruntasii marii generatii".

La varsta de numai 28 de ani, in 1889, Vasile Goldis se stabileste in Brasov ca profesor de istorie, limba romana si maghiara la "Gimnaziul Mare Public Roman de Religie Ortodoxa-Rasariteana", actualul Colegiu National "Andrei Saguna".
In cei 12 ani de profesorat a colaborat cu oameni precum: Gheorghe Baritiu, Dimitrie A. Sturza si Valeriu Braniste si a avut ca elevi personalitati printre care: Octavian Goga, Sextil Puscariu, Ioan Lupas, Iosif Popovici, Ioan Lapedatu si Constantin Lacea.
Ca profesor este cunoscut pentru constiinciozitatea si corectitudinea sa exemplara, nefiind foarte afectuos cu elevii, dar nici departandu-se de ei. In cartea sa, "Brasovul de altadata", Sextil Puscariu ne spune despre Vasile Goldis ca: "Venise de vreo trei ani la Brasov insa devenise unul din cei mai buni profesori de istorie, maghiara si latina. Lectiile lui erau clare si adesea calde, dar ii lipsea cu totul contactul cu elevii sai. Cand cobora de la catedra, se indrepta cu pasi grabiti catre iesire, fara sa se uite inapoi. Se vedea ca a terminat cu scoala si nu dorea sa zaboveasca intre zidurile ei mai mult decat era obligat. El nu avea nimic din firea deschisa si vesela a lui Andrei Barseanu, celalalt profesor de istorie si orator al liceului, iar vorba lui era absolut lipsita de gesturi. Poate din cauza asta el trecea ca om de care nu te puteai apropia cu toata increderea si prietenia. Foarte inteligent si cult, el era superior celor mai multi colegi: foarte bun roman, el avea si un temperament de luptator militant. Mai tarziu avea sa joace un rol de frunte in politica ardeleana. De pe atunci era, pe cat imi pot da seama acum, un cap politic cum nu se prea gasea intre colegii sai. Machiavelli era dascalul sau de la care invatase multe si pe care ni-l lauda in orele de istorie".
Gimnanziul "A.Saguna" a fost in lupta pentru emancipare si unire, dupa cum afirma Ioan Lupas, "cetatea ierusalimului romanesc" , "un asezamant confesional-ortodox si national-roman", iar, in completare, Sexil Puscariu spunea ca: "In Saguna educatia nationalista era in atmosfera, salasluia intre zidurile liceului, iar profesorii nu trebuiau sa o predice, insa ii erau o pilda vie".
Prezenta activa in Marea Unire, Vasile Goldis va face parte din Consiliul National Roman Central, in cadrul caruia lanseaza manifeste precum: "Catre Natiunea Romana" si "Catre Popoarele Lumii", ambele exprimand hotararea ferma a natiunii romane de a se uni sub un singur stat. Tot el va redacta convocarea Marii Adunari Nationale de la Alba Iulia, elaborand programul si modalitatea ei de desfasurare.
Adunarea va fi deschisa prin discursul lui Gheorghe Pop de Basesti, dar proclamarea unirii va fi facuta de Vasile Goldis, discursul sau fiind unul impresionant si triumfator. El porneste de la principiul ca "popoarele nu se infiinteaza prin legi si nici nu se desfiinteaza prin legi" si ca" padurea cea verde a neamului nostru este atat de trainica incat nici un topor din lume nu o poate dobora", ajungand la concluzia ca "unirea tuturor romanilor intr-un singur stat este cea mai fireasca pretentie a civilizatiei".
Putem concluziona ca acest "luptator cu creier si condei" lasa in urma lui istoria infaptuirii Romaniei Mari si deschide noi drumuri spre un viitor comun tuturor romanilor.
  

Virgil Onitiu
Virgil Onitiu ajunge la Brasov in urma concursului publicat in vara anului 1890 pentru ocuparea catedrei de limba romana si latina.
Dupa absolvirea teologiei se inscrie la Facultatea de Litere a Universitatii din Viena ca urmare a obtinerii unei burse. Dupa ce-si da examenele la Universitatea din Budapesta renunta la cariera preoteasca in favoarea celei profesorale.
Multiplele sale calitati se reliefeaza si se valorifica mai ales din toamna anului 1894, cand la insistentele profesorilor din liceu, ajunge director. In aceasta calitate, Virgil Onitiu a ridicat scoala pe care o conducea la nivelul corespunzator cerintelor vremii. Initiaza "Masa studentilor" pentru elevii saraci, incurajeaza excursiile scolare si practicarea sporturilor, construindu-se in curte chiar un patinoar. S-au infiintat muzeele de numismatica, de arheologie, de filologie, estetica sau bibliotecile de clasa, s-au completat laboratoarele cu aparate noi de fizica.
Pe langa aceste imbunatatiri menite a contribui la ridicarea nivelului invatamintului, Virgil Onitiu si-a facut timp si pentru cultivarea literaturii beletristice in volumele "De toate", "Clipe de repaus", nuvelele , studiile pedagogice si de istorie literara "Straturi in poezia noastra populara", "Poezia epica a lui Vasile Alecsandri", revizuirea si retiparirea "Tiganiadei" de Ioan Budai Deleanu.
Intreaga lui acxtivitate incununata de succes a fost apreciata si de Academia Romana care l-a ales membru corespondent.


Biblioteca
Biblioteca a fost creata in 1850 odata cu intemeierea gimnaziului, actualul Colegiu National "Andrei Saguna". George Baritiu este considerat intemeietorul acesteia datorita celor 20 de volume donate din biblioteca sa personala.
Dezvoltarea bibliotecii este rezultatul staruintelor comisarilor guvernamentali si in special ale lui Iosif Elischer, dar si prin donatiile romanilor, strainilor si ale unor companii particulare (corporatii). Astfel biblioteca anterior anilor 1880 detinea doar 3000 volume, dupa 1900 colectia se va imbogati ajungand la 7683 de opere in 10000 volume si peste 3000 de ziare.

Anual biblioteca primea o suma cuprinsa intre 300-600 florini de la stat, din salariile profesorilor precum si taxele scolare ale elevilor care dadeau: 30 creitari/an/elevi din clasele inferioare; 50 creitari/an/elevi din clasele superioare.
Cele mai de seama donatii au venit din partea:
•    protopopului Iosif Barac - 800 vol.
•    Titu Maiorescu - 360 vol.
•    Nicolae Sustal (presedinte de tribunal) - 75 vol.
•    Dr. V. Glodariu - 1800 vol.
•    Dr. Em. Popescu

Asociatiile care au contribuit la marirea numarului de opere al bibliotecii sunt: Ministerul de Cultura si Instructiune din Romania si din Ungaria, Academia de Stiinte din Bucuresti si din Budapesta.

Biblioteca a fost impartita pe 17 domenii: Istorie; Geografie si Etnografie; Statistica; Lingvistica; Lexicologie; Politica; Literatura greaca si romana; Stiintele Naturii; Medicina; Matematica; Stiintele comerciale; Literatura beletristica; Programe; Jurnale.
O sectiune era complet separata de celelalte, formand biblioteca scolarilor (561 vol-1890), care insa s-a imbogatit din taxele anuale ale elevilor. Din aceasta biblioteca elevii primeau in fiecare saptamana cartile potrivite clasei si varstei lor. S-au format si mici biblioteci pentru fiecare clasa, care erau ingrijite de elevii cei mai buni. Existau 10 astfel de biblioteci cu un numar total de 1635 vol. S-a constituit o biblioteca la indemana profesorilor care cuprindea enciclopedii, dictionare si scrieri specializate, ce se gasea in cancelaria profesorala si cuprindea un numar de 134 vol.
Pastrarea evidentei se facea cu ajutorul a 3 cataloage:
•    catalog cronologic- in care se introduceau toate cartile;
•    catalog al cartilor impartite dupa specialitati;
•    catalog cu fise ordonate alfabetic dupa numele autorilor.

Biblioteca contine in prezent peste 32.500 carti dintre care mai mult de jumatate fomeaza fondul de circulatie. Domeniile cele mai importante cum ar fi Filosofia si Pedagogia-dispun de 7545 vol.; Stiintele exacte-aproximativ 5000 vol.; Literatura beletristica-aproximativ 11962 vol.; Religia, Medicina, Istoria, Geografia, Tehnica-7347 vol.
Printre cele mai valoroase carti care fac parte din fondul vechi al arhivei se numara:
•    Primele editii ale operelor lui N. Iorga
•    Editii princeps ale operelor lui M. Eminescu cu prefatele originale ale lui Titu Maiorescu.
•    Cele mai cunoscute opere ale lui Goethe (1836 Paris-4 vol.)
•    Operele marilor clasici greci si romani:
•    Homer-Iliada, Odissea 1885-Sttutgart
•    Herodot, Cicero, Horatiu -Leipzig 1889-1890
•    Ovidiu-Leipzig 1810
•    Dante-opere traduse de G. Cosbuc



•  Schimb scolar
In perioada octombrie-noiembrie 2009 liceul nostru s-a desfasurat in parteneriat cu Istituto di Istruzione Secondaria Superiore ”G. Solimene” din Lavello, Italia, Proiectul Intercultural ”Strengthening and Qualifying the School Educational Offer – Identity, Sociality, Language Skills – CG4 – Exchange of Students with a Foreign School”. Programul s-a derulat sub egida “Dipartamento Formatione, Lavoro, Cultura e Sport della Regione Basilicata” si a fost finantat de Fondul Social European. Grupul implicat din partea Colegiului National "A. Saguna" a cuprins 16 elevi, coordonati de doamnele profesoare Daniela Mocanu si Constanta Bordea.
Obiective: realizarea unor proiecte pe tema identitatii (scoala, familie, grup social, aspecte geografice, istorice, culturale ale comunitatii si regiunii), interrelationare sociala, comunicarea intr-o limba straina.
Puteti urmari povestea celor zece zile petrecute impreuna in Lavello, respectiv in Brasov


•  Schimb de experienta
In data de 9.10.2008, a avut loc vizita de lucru a unui grup de directori din 9 scoli europene. In cadrul acesteia a avut loc o prezentare a sisitemului de invatamant romanesc si a ofertei educationale a scolii noastre facuta de d-na prof. Constanta Bordea. A fost prezentata deasemenea o sinteza a actiunilor din cadrul SNAC desfasurata de-a lungul ultimilor ani in colegiul nostru. Au urmat asistente la ora de limba engleza la clasele a X-a F si a XI-a E si apoi analiza orelor. Acest dialog a permis o mai buna cunoastere a celor doua sisteme de invatamant.


•  Proiectul european E-Twinning
In luna noiembrie a acestui an scolar a avut loc finalizarea proiectului european E-twinning cu tema Myths, Legends, Traditions, a carui coordonator este prof. Laura Voinescu

•  Vizita de studiu
Anca Mircea (XII F) a facut o vizita de studiu la Collegiul Calvin, Geneva

•  Sejur lingvistic la Paris
Elevi ai colegiului nostru, insotit de prof. Ioana Jipa, Cristina Onose, Antoaneta Dediu au avut bucuria unui sejur lingvistic la Paris la inceputul lunii februarie.

•  Vizita de pregatire parteneriat


In decembrie 2007, prof. Ioana Enescu si Laura Voinescu au vizitat Liceul din Ustka, Polonia. Scopul acestei vizite a fost acela de a stabili o legatura intre cele doua scoli, de a stabili obiectivele unui viitor proiect Socrates.

•  Vizita de studiu a elevilor finlandezi


In 12 februarie 2007 scoala noastra a primit oaspeti din Finlanda.23 de elevi insotiti de doua doamne profesoare au petrecut cateva zile intr-o vizita de studiu la colegiul nostru. Clasa partener din colegiu a fost clasa a IX-a E, iar profesori coordonatori doamnele profesoare Corina Bugeanu si Alexandra Hustiu. Primirea oficiala a avut loc in sala Festiva si a fost urmata de prezentarile celor doua tari, precum si de un scurt concert al fanfarei colegiului.Aceasta vizita s-a finalizat prin elaborarea unui proiect despre sistemul de invatamant romanesc.

 

 

 

 



Pipera villa Pipera villa Pipera villa